Malina. Ora 10:15. Intr-o zi de luni. Care, parca era de vacanta.
Malina. Ora 9:00. De deasupra patului ei se aude ca si cum o avalansa ar matura totul in cale. Si exact asa se auzea…stii, e complicat sa iti descriu zgomotul. Imagineaza-ti-l. Ia ghici care era sursa zgomotului? Ei bine, pe acoperisul casei mele s-au adunat cred ca tone de zapada, mai precis cred ca jumatate din zapada care a fost in Bucuresti pentru ca de ieri o tine in continuu. Aluneca, o ia la vale, se opreste, o ia din nou la vale, se termina acoperisul, cade POOOOOOOOOOOC!. Desigur, acest proces se realizeaza in ceva timp. Ei bine, si asa am eu senzatia ca am avut 2-3 m de zapada pe casa ca popa. Si e asa de idioata ca macar daca o pica toata odata, in acelasi timp, nu pe rand din ora in ora. Si daca se poate, sa nu se gaseasca juma’ din zapada de pe acoperis cada tooooata in gradina la ora 9:00. Si te trezeste ma, la naiba, si din cel mai sangeros cosmar. Chiar daca nu vrei. Asa, deci datorita zapezii pe care acum o urasc si imi vine sa dau cu furtunu’ cu apa fierbinte prin tot Bucuresti-ul numai sa se topeasca dracia ei de zapada, m-am trezit la ora 9:00… Dupa ce, bineinteles, am stat aseara pana pe la 1-2 ca cica ”am maine timp sa dorm”. M-am trezit injurand, m-am bagat repede in dus si in vreo 50 de minute am iesit mai ok, mai ”chill”. Inca dimineata mea mai putea fi salvata da’ de unde…p-a-u-z-a. Ma arunc in fotoliu, ca de obicei, deschid tv-ul. Era pe protv, unde dimineata sunt stirile. Eu am avut sfantul noroc de a da fix de stirea de la 9:45…si ce am auzit din ea? ”si cand au deschis cosciugul, au vazut ca femeia nu era femeia care trebuia, si ca …”… Sfinte si asa a luat-o la vale ca si zapada pofta mea de mancare… Am schimbat fericitul program. Am ajuns pe Boomerang. La naiba. Johnny Bravo. Uau. Nice.
”Oh, ce …de dimineata”
Dupa asta ma duc la calculator. Caut pe Itunes niste aplicatii, dau drumul la ceva care sa ma linisteasca, deschid blogul, imi verific site-ul de ”hecarisme”, observ ca un anumit ip notat cu numele de cod ”vacaa” a cotrabait in mon jardin sa se mai inspire, ceva. Bleah. Ma duc la dulap sa caut ceva. Imi aluneca de nu stiu unde o cutie de aluminiu cred care era cat pe ce sa se faca bucati. Am prins-o din zbor .Nice. Macar am reflexe in dimineata asta.
Afara vremea e de tot cacatul. Voiam sa mai ies pe afara. Da de unde.
1) Ploua, sta, nu ploua, ploua iara, iara nu.
2) Poate imi pica juma’ din cantitatea de zapada de pe acoperis in cap.
3) Prefer sa contrabai prin sertare si dulapioare sa gasesc chestii micute si draguteeeee.
Acum cateva luni, de ziua mea, am luat revista Bravo Girl, care iti oferea cadou abtibilduri cu New moon. Cum pe vremea aia inca nu vazusem filmu’ si eram foarte foarte incantata de Twilight, m-a pus naiba sa lipesc 2 abtibilduri pe perete. Si…de acum vreo 3 saptamani nu mai imi place Twilight. Acum da-i sa rupi, sa dezlipesti abtibildurile. Da de unde. Nu se iau nici cu cutitu’. Cred ca solutia e sa tai bucata de perete pe care sunt lipite si pun alta in loc. Bineinteles, ziceam ironic. Dar oricum… nu stiu ce naiba au avut alea lipite pe fund, ca de abia am reusit sa il dezlipesc cu dintii si cu cutitu’ pe ala cu Bella si Edward. Mi-a mai ramas unu’ cu echipa. Imi vine sa AAAAH!!!! cand naiba reusesc sa il dezlipesc si pe asta? Nici cu apa fierbinte nu merge. La naiba. O sa ramana albtibildul asta cred ca inca vreo 100 de ani:
!!!!
.
.
